Poți să te îmbunătățești cu 1% mâine?

Indiferent de meseria pe care o ai, pune-ți următoarea întrebare: Sunt capabil să-mi îmbunătățesc performanța cu 1% între astăzi și mâine?
De exemplu, dacă de obicei dai 100 de telefoane pe zi potențialilor clienți, poți să dai 101?
Sau, dacă studiezi 100 de pagini pe zi, poți să studiezi 101?
Sau să ții o prezentare cu 1% mai bună, să scrii un articol cu 1% mai bun – pe scurt, să îmbunătățești CALITATEA a tot ceea ce faci cu 1%?
Nu pare prea greu, nu-i așa? Iar a doua zi, îmbunătățește-ți performanța anterioară cu încă 1% – nici asta nu pare imposibil, nu-i așa?

Dacă ești de acord că ideea în sine este realistă, înseamnă că ai înțeles esența a Total Quality Control, un sistem căruia Japonia îi datorează transformarea sa dintr-o țară devastată, cu industria și infrastructura în ruine – așa cum era după cel de-al Doilea Război Mondial – într-una dintre cele mai puternice și bogate națiuni din lume într-un timp extraordinar de scurt. Nu ai fi interesat să afli mai multe despre acest sistem?

Problema:
Să spunem că împrumuți 1.000 de dolari de la cineva care îți spune că rata dobânzii va fi de 1% pe zi. Ai o idee aproximativă despre cât ar trebui să plătești înapoi după un an? (Verifică răspunsul la sfârșitul articolului).

De-a lungul istoriei, peste tot în lume, cămătarii au făcut întotdeauna o avere (fie că sunt cămătari de cartier sau o bancă, situația este aceeași). Există multe motive, desigur, dar unul foarte important este că majoritatea oamenilor nu sunt capabili să facă niște calcule de bază despre dobândă și nu își dau seama de sumele uriașe care pot fi atinse (și în ce fel de probleme pot intra dacă împrumută bani de la locurile nepotrivite…)
Mai presus de toate, nu își dau seama de puterea unui lucru care pare mic și nesemnificativ, dar care este constant.

Puterea ascunsă a micilor îmbunătățiri

Acest mecanism, dacă este înțeles și aplicat corect, poate funcționa în favoarea noastră: deși acel un procent este evident arbitrar (în funcție de situația specifică, procentul de îmbunătățire poate fi mai mare, mai mic sau dificil de măsurat etc.), sunteți totuși de acord cu mine că orice proces poate fi îmbunătățit într-un fel sau altul și că rezultatele se vor îmbunătăți în consecință.
Cuvântul cheie aici este, desigur, „consecvent”: adesea, o schimbare majoră cu rezultate spectaculoase pe termen scurt se poate dovedi a fi un dezastru pe termen lung (și, desigur, nu ducem lipsă de exemple), în timp ce o îmbunătățire mică, dar permanentă, este mult mai sigură când vine vorba de viitor.

De ce consecvența bate intensitatea

În Japonia, țara în care a fost dezvoltat sistemul de Total Quality Control — pe care l-am menționat mai devreme și care este strâns legat de renașterea sa economică —, există cuvântul kaizen, care înseamnă literalmente îmbunătățirea continuă a ceva.
Această idee de îmbunătățire a calității este atât de strâns legată de ceea ce știm despre Japonia, iar japonezii vorbesc atât de mult despre ea, încât este greu de crezut că a fost de fapt dezvoltată în anii 1950 de un profesor american, W. Edwards Deming, care este acum considerat în Japonia un erou național. (Interesant este că, atunci când a propus această idee în Statele Unite, Deming a fost considerat nebun și ridiculizat de către directorii de afaceri americani. Abia după ce piața americană a fost inundată de produse japoneze — mai bune și mai ieftine decât cele americane — a fost chemat înapoi cu o mie de scuze și o rugăminte pentru serviciile sale de consultanță…).

Deming și Miracolul Japonez

În orice caz, sistemul lui Deming, care a fost conceput pentru companii mari precum Honda, Toyota, Toshiba și așa mai departe, nu este ceva ce poate fi învățat și implementat rapid și ușor. Acesta necesită un angajament total din partea conducerii și a forței de muncă a unei companii și impune o serie de sisteme de evaluare și de control statistic al calității care, desigur, nu sunt ușor accesibile antreprenorului obișnuit. (Oricine dorește să afle mai multe despre sistemul de Total Quality Control poate găsi relativ ușor texte în limba engleză – nu am văzut nimic în limba română –, textele fundamentale fiind chiar cele ale lui Deming: *Out of the Crisis* și *Quality, Productivity, and Competitive Position*.)
Această idee de kaizen mi se pare atât de extraordinară și de utilă încât cred că este păcat să nu o folosim noi înșine, nu doar în afaceri, ci în toate domeniile vieții. Lăsând la o parte aplicarea sa riguroasă, principiul de bază este foarte simplu: este vorba despre angajamentul de a îmbunătăți constant, zi de zi, calitatea a ceea ce facem, în fiecare aspect al muncii noastre. Și nu este vorba despre a face promisiuni grandioase de genul celor de Anul Nou, care se dovedesc aproape întotdeauna a fi nerealiste, imposibil de respectat și care, în orice caz, nu durează mai mult de câteva zile. Mă refer aici la îmbunătățiri mici, concrete — relativ ușor de realizat și totuși extrem de profitabile pe termen lung —, fiecare angajament având ca scop îmbunătățirea generală a calității a ceea ce facem.

Calitate vs. Cantitate

Atenție!!! Exemplul cu începerea de la un procent ar putea sugera că este vorba doar de a produce puțin mai mult în fiecare zi, dar nu este deloc așa. Am folosit acel exemplu pentru a-mi ilustra ideea, dar, de fapt, filosofia de bază a lui Deming constă tocmai în a nu privi rezultatele dintr-o perspectivă cantitativă, ci dintr-una calitativă. Practic, este vorba despre trecerea de la strategia obișnuită de a câștiga mai mulți bani prin creșterea volumului vânzărilor și reducerea costurilor la o strategie de îmbunătățire a calității produsului prin satisfacția clienților, reducerea erorilor, optimizarea proceselor și așa mai departe, astfel încât calitatea să nu mai fie costisitoare, ci mai ieftină, iar câștigul pe termen lung să fie mult mai mare.

Diferența dintre creștere și exploatare

Nu cred că este nevoie să subliniez cât de diferită este această abordare de modul nostru tipic latin de a vedea lucrurile, precum „Las’ că merge şi aşa”, „hai să câștigăm cât putem astăzi și vedem ce se întâmplă mâine” sau „hai să-i înșelăm pe acești clienți; oricum vom găsi alții”.
Iar în ceea ce privește ce anume să îmbunătățim sau de unde să începem, posibilitățile sunt nelimitate. Important este să realizăm că noi și afacerea pe care o gestionăm suntem, de fapt, un sistem; iar într-un sistem, orice schimbare a unui element le afectează pe celelalte. În consecință, orice schimbare pozitivă, oricât de mică, va avea un impact pozitiv asupra întregului sistem.

Efectul compus al îmbunătățirii

Ar putea fi pur și simplu o chestiune de a fi mai punctual la întâlniri (amintește-ți, îmbunătățirile ar trebui să fie mici, concrete și consecvente), de a folosi un limbaj mai precis, de a-ți păstra biroul mai ordonat… lucruri de genul acesta.
Simplu? Desigur. Și imaginează-ți că faci o astfel de schimbare în fiecare zi — pe parcursul unui an, cât de departe ai putea ajunge?

Spor la treabă!

de Bruno

–

Răspunsul la problemă:

Pentru cei care nu au avut timp să calculeze, 1.000 de dolari la o dobândă zilnică de 1% generează o sumă frumușică de 37.783 de dolari după un an, pe care trebuie să o rambursați (iar după doi ani, ajunge la 1.427.587 de dolari!!!)
Așadar, două concluzii:
a) Fii atent cum faci calculele dacă împrumuți bani!
b) Profită de acest mecanism într-un mod pozitiv, încercând să-ți crești rezultatele cu 1% în fiecare zi!